Prețurile locuințelor din România au continuat să crească în 2024, dar într-un ritm mai lent față de anii anteriori.
Creșterea a fost determinată de cererea ridicată, alimentată de majorarea veniturilor disponibile și continuarea procesului dezinflaționist.
Comparativ cu alte țări europene, prețurile locuințelor rămân mai accesibile în România, ceea ce atrage interes și din partea investitorilor străini.
Nivelul de accesibilitate este mai ridicat decât media europeană. Cu toate acestea, raportul subliniază existența unor riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung din cauza creșterii dezechilibrelor macroeconomice (deficit de cont curent ridicat, îndatorare mare).
În unele orașe mari (ex. București, Cluj-Napoca, Timișoara), prețurile sunt semnificativ mai ridicate decât în restul țării, apropiindu-se de niveluri din capitalele statelor vecine.
Creditarea pentru locuințe a continuat să crească în 2024, sprijinită de condiții favorabile de finanțare, inclusiv dobânzi relativ scăzute comparativ cu anii anteriori.
Creditele ipotecare au devenit principalul motor al pieței, dar există semne de deteriorare a calității creditelor pe anumite segmente.
BNR atrage atenția asupra riscurilor din segmentul creditării ipotecare: ratele neperformante sunt în ușoară creștere (3,5% pentru populație, septembrie 2024).
A fost susținută de creșterea veniturilor reale, mai ales în mediul urban.
Relaxarea standardelor de creditare a contribuit la creșterea numărului de tranzacții imobiliare.
În același timp, populația continuă să manifeste un interes puternic pentru achiziția de locuințe ca investiție, pe fondul inflației și incertitudinilor economice.
Sectorul construcțiilor a rămas activ, dar se confruntă cu costuri ridicate pentru materiale și forța de muncă. Acest lucru limitează capacitatea dezvoltatorilor de a răspunde pe deplin cererii.
Numărul autorizațiilor de construcție emise în 2024 a scăzut ușor față de anul anterior, ceea ce sugerează o potențială încetinire a extinderii ofertei rezidențiale pe termen scurt.
Creșterea deficitelor gemene (fiscal și de cont curent) ar putea influența negativ încrederea investitorilor și costurile de finanțare, ceea ce ar avea un impact direct asupra pieței imobiliare.
Dacă nivelurile de îndatorare ale populației continuă să crească, acest lucru ar putea amplifica riscurile de nerambursare a creditelor ipotecare.
O creștere necontrolată a creditării ar putea conduce la acumularea de riscuri sistemice, în special în contextul unei posibile creșteri a dobânzilor.
BNR monitorizează activ riscurile din acest sector și atrage atenția asupra vulnerabilităților din segmentul creditării ipotecare.
Întârzierile în implementarea PNRR pot limita investițiile în infrastructură și, implicit, dezvoltarea anumitor zone rezidențiale.
Tensiunile geopolitice și volatilitatea economică internațională pot influența indirect piața imobiliară, inclusiv prin migrația forței de muncă și schimbările în cererea locuințelor.
România are printre cele mai mici prețuri pe metru pătrat din Uniunea Europeană, ceea ce face piața atractivă pentru investitori și pentru persoanele cu venituri medii.
Cu toate acestea, discrepanțele regionale sunt semnificative, cu zone precum București și Cluj-Napoca care se apropie de prețurile din capitalele statelor vecine.
Rata de proprietate în România este una dintre cele mai mari din Europa (peste 90%), dar acest lucru reduce cererea pentru închiriere, afectând dezvoltarea pieței de închirieri.
